România va beneficia de o creștere economică semnificativă în următorii ani dacă învățământul dual și profesional devin o prioritate națională, în condițiile în care noile campusuri destinate învățământului dual beneficiază de o finanțare consistentă prin PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta este una dintre concluziile evenimentului „Looking ahead: How local investors shape Romania’s economy in 2023”, organizat în luna martie în Sibiu de Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R) în parteneriat cu Swiss Webacademy, Winsedswiss și Alba Advisors.
O vilă pe Coasta de Azur, o mașină nouă, un inel cu diamante - fiecare dintre noi ar ști ce să facă cu ceva mai mulți bani. Să avem prea mulți bani de cheltuit? Asta nu ar fi cu adevărat o problemă pentru nimeni. Cu statul este o altă poveste, iar România este un bun exemplu.
De câțiva ani, vehiculele electrice ne sunt prezentate ca soluția pentru a evita o posibilă catastrofă climatică, și direct, o soluție a supraviețuirii noastre ca specie. Când împachetezi astfel mesajul, în mod evident, niciun compromis nu este suficient pentru a continua. Dar, pentru că... „cogito, ergo sum”, îți pui întrebări când planeta Europa este singura de pe Terra care ne obligă.
Între București și orașul Brașov din Carpați se află 185 de kilometri. Cu toate acestea, infrastructura de transport în această zonă economică importantă, unde trăiesc și muncesc milioane de oameni, s-a dezvoltat doar lent timp de decenii. Din acest motiv, o călătorie între cele două orașe este întotdeauna și o mică loterie.
Într-un ușor ton ludic și încercând să justifice cum a fost inventat termenul de „recesiune”, un analist economic spunea că „o numim recesiune, pentru că altfel, a o numi depresie ar fi prea înfricoșător”. Riscul ca economia să pice în recesiune ne ține tensionați, ne sporește temerile, ne dă dureri de cap și ne aruncă adesea în stări de depresie (psihică, de data asta). Deci, ca să scăpăm de depresie, trebuie să scăpăm de recesiune mai întâi. Iar veștile despre aceasta din urmă sunt oarecum (subliniez, „oarecum”) încurajatoare.
Mergeți la o petrecere zilele astea și subiectul recurent al discuției va fi energia. Potențiala dublare sau chiar triplare a costurilor de încălzire generează dezbateri cu încărcătură emoțională: *&$* ăștia de la guvern ne-au lăsat baltă când au mers pe liberalizarea pieței energiei, cum vom acoperi factura uriașă la gaz în ianuarie?, ar putea întreba un bărbat, parte
Am putea spune că este un tărâm al fanteziei, un loc unde sunt concediate dogmele. Unde putem negocia legile fizicii, unde îți stabilești propriul cod rutier.
Un loc care la prima vedere poate genera îngrijorări serioase, unde par adecvate stările alterate ale conștiinței... un loc care pentru marea majoritate este o pierdere inutilă de timp. Într-un mod ciudat, scopul în Gran Tu
Se spune despre criza COVID, care e încă foarte prezentă, că are și un avantaj. Imaginați-vă un tânăr sau o tânără pe un scaun confortabil la un bar de plajă, cu o privire relaxată care mătură apele turcoaz ale oceanului, pentru a se odihni în cele din urmă pe coline senine și verzi. O băutură rece este așezată chiar lângă un laptop pe care se vede un grafic circular. Bin
Pe măsură ce economia se străduie să se redreseze după criza provocată de pandemie, cererea de materii prime, de produse și de servicii își revine și când cererea crește (necrescând însă în același ritm și oferta), cresc și prețurile. Câțiva antreprenori care construiesc de zeci de ani afaceri sănătoase și care creează locuri de muncă și contribuie activ la formarea PI
Rețeaua super-rapidă a celei de-a cincea generații urmează să schimbe lumea. Potențialul de creștere este impresionant chiar și pentru o economie mai mică, precum România: conform unei strategii 5G publicată în 2019, economia românească ar câștiga 4,7 miliarde de euro prin implementare, iar 250.000 de noi locuri de muncă ar putea fi create direct și indirect. Dar pentru că nu d
