Gabriel Tischer, fost vicepreședinte al grupului de firme Serviciile Comerciale Române (S.C.R.) și actualul președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului Internațional Sibiu, vorbește, într-un interviu acordat DeBizz Magazine, despre decizia de a se implica în competiția electorală, proiectele și direcțiile de dezvoltare ale județului și rolul administrației în stimularea sectorului economic.

Candidați la alegerile din toamnă din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu. Ce v-a determinat să vă implicați în administrația sibiană?

Am pornit într-o luptă inegală cantitativ, dar cu conștiința faptului că e nevoie de oameni adevărați, cu expertiză, de specialiști autentici, că se pot face lucruri fără să devii sclavul infatuării, al autosuficienței sau al minciunii instituționalizate. După mai mult timp în care am cercetat îndeaproape starea de fapt în Sibiu și în localitățile din județ, prin discuții cu specialiști din mai multe domenii, prin prisma condițiilor din mediul de viață propriu, am ajuns să-mi fac o imagine reală asupra situației, confirmându-se multe din ceea ce știam deja. Am raportat aceste observații la situația din alte județe și la perioada petrecută în Austria și Germania, care mi-a oferit și ea o perspectivă europeană asupra modului de a face administrație. Trăgând linie, am înțeles că sunt multe de făcut și nu sunt imposibile, dacă poți construi strategii împreună cu profesioniști și dacă ai motivația, mijloacele financiare și resursa umană capabilă să le pună în practică. Un mod eficient și realist de a face administrație, asta îmi doresc și asta mă determină să merg înainte. Eu nu știu să promit fapta altuia și nu promit ceea ce nu cred că se poate realiza. Ceea ce știu este că trebuie să existe obiective comune care să aducă la masa negocierii pe cei aflați la conducere, pe cei care au nevoi esențiale și pe aceia care au pregătirea necesară să le transpună în fapte, exact așa cum s-a întâmplat, de altfel, în anii de succes ai administrației Iohannis-Bottesch.

Cât de importantă este experiența managerială dobândită în mediul privat pentru îndeplinirea cu succes a atribuțiilor legate de conducerea județului?  

Foarte importantă. O firmă sau un concern funcționează pe aceleași principii și valori pe care ar trebui să funcționeze și o structură administrativă: profesionalism, meritocrație, refuzul nepotismului și al intereselor de clan, dialog permanent și centrare pe soluții eficiente, motivație și recompensă pe măsură, atmosferă de lucru participativă, competiție valorică și emulație. Acestea sunt câteva din ideile pe care mi-am organizat mereu munca, iar faptul că am cunoscut succesul s-a datorat încrederii pe care colaboratorii mei o au în mine și în modul meu de a gestiona afacerile. Am realizat, în timp, că un management eficient înseamnă parteneriat și comunicare, ceea ce exclude tentația controlului absolut și presiunea de sus în jos, extrem de dăunătoare unei organizații: investiția în oameni valoroși, profesioniști, formarea lor continuă, motivarea și responsabilizarea lor prin sarcini coerente, adaptate fiecărui compartiment de lucru.

Care sunt cele mai importante proiecte pe care doriți să le implementați în calitate de președinte al CJ Sibiu?

Rolul cel mai important pe care trebuie să și-l asume Consiliului Județean este acela de a uni comunitățile județului, obiectiv realizabil: 

• printr-un sistem social și de sănătate funcțional;

• un sistem educațional performant, de nivel european;

• printr-o strategie coerentă de atragere a marilor investitori naționali și internaționali, care să genereze locuri de muncă sigure și remunerate adecvat;

• o rețea modernă, sigură și rapidă de drumuri;

• prin promovarea culturii, a patrimoniului, a valorilor și a tradițiilor locale;

• prin susținerea turismului local și promovarea lui la nivel național și internațional;

• prin preocuparea constantă pentru mediu;

• prin digitalizarea proceselor administrative, în sănătate și în educație;

• printr-un parteneriat dinamic continuu cu societatea civilă, mediul

academic și mediul economic.

Astfel, împreună cu echipa de consilieri ai FDGR, venim în această competiție electorală cu un proiect complex de dezvoltare economico-socială a județului, cu obiective clare pe fiecare din direcțiile importante: industrie și servicii, agricultură și dezvoltare rurală, turism, sănătate, educație și învățământ, asistență socială, patrimoniu și cultură, infrastructură, familie - recreere - sport, mediu.

Ați lansat în iulie un chestionar pe tema calității vieții, adresat locuitorilor județului Sibiu. Cum au răspuns sibienii acestui sondaj și ce așteptări au de la autorități în acest sens?

Este adevărat, am lansat un chestionar online exclusiv, în care am intenționat să identific problemele cu care locuitorii județului Sibiu se confruntă și care le afectează calitatea vieții. Este primul dintr-o serie mai largă, prin care, din poziția de președinte al Consiliului Județean, voi lua permanent contact cu oamenii și voi urmări ca viața lor în județ să intre „pe creștere” calitativă. Fiind online, chestionarul a fost completat de  590 de respondenți, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un succes. Reacțiile au fost, de asemenea, foarte bune:  în afară de completarea propriu-zisă a răspunsurilor, am primit și feedbackuri prin care lumea aprecia interesul pe care l-am arătat și au răspuns cu promptitudine și obiectivitate. De menționat este și faptul că, deși acest chestionar a fost anonim, solicitând doar informații legate de vârstă, sex, nivel de studii, mediu/localitatea de rezidență, n-au existat răspunsuri ironice sau malițioase, ceea ce înseamnă că dialogul este posibil și că există încredere.  Au existat și persoane care au fost reticente, spunând că „oricum nu se va face nimic bun” pentru ei, că și acest chestionar, ca multe altele, va rămâne îngropat în vreun sertar și nu va servi la nimic. Nu știu dacă aceștia au completat până la urmă răspunsurile, dar am înțeles că e multă frustrare și multă neîncredere în oamenii care trăiesc aici, dar starea aceasta de lucruri poate și trebuie să fie îndreptată. Un lucru interesant: dacă aduni procentul celor declară că nivelul lor de trai a rămas același (33,3%), cu al celor care spun că o duc mai prost decât acum 4 ani (14,2%) și cu 5% al celor care o duc „mult mai prost”, obții aproape același procent cu cel al persoanelor care afirmă că o duc mai bine (40,1%) sau „mult mai bine” (10,1%). Concluzia? Aici trebuie să privim mediul de rezidență: timp de 4 ani, cetățenii din mediul rural (78%) fie au stagnat ca nivel de trai, fie au regresat. Așadar, e firesc să aibă așteptări de la autoritățile locale, la fel cum e firesc să fie dezamăgiți, iar aceste nemulțumiri pe care le-au exprimat să devină pentru cel care va fi președintele CJ puncte de plecare pe agenda de lucru. Și încă urgente!

În încheiere, vă rugăm să adresați un mesaj comunității de afaceri care citește DeBizz Magazine, singura publicație de business de limbă germană din România. 

Sunt multe de spus. În primul rând, e necesar să conștientizeze faptul că mediul de afaceri trebuie să devină un pilon important al economiei românești, și aici nu mă refer la oligarhi, ci la toate firmele mici și mijlocii care pot să se ridice, în condițiile în care statul le va acorda facilități de dezvoltare financiare și mai ales birocratice. Sunt convins că nu există sector economic în care să nu se poată susține, prin fonduri europene și prin investiții externe, prin oameni bine pregătiți, un sistem pe care să se poată baza, la rândul lui, economia locală. Trebuie un stimul real din partea administrației, care are obligația de a identifica oportunitățile specifice regiunii respective și de a crea condițiile necesare unui mediu de afaceri sănătos, accesibil tuturor. „Oamenii se pot îndoi de ceea ce spui, dar vor crede ceea ce faci”. (Lewis Cass)

Un interviu de Ioan Dornescu