Ați fost ales la jumătatea lunii iunie președintele AHK România. Care sunt principalele obiective ale mandatului dvs.?

Germania este cel mai important partener comercial al României. În acest context, este o sarcină importantă pentru noi să abordăm problemele importante împreună cu Consiliul Director și cu membrii AHK. Este vorba, în special, de dezvoltarea în continuare a relațiilor economice bilaterale și de o bună colaborare cu companiile, mediul politic, organizațiile regionale, asociațiile și alți parteneri. Sarcina noastră principală este de a promova afacerile în acest context și de a reprezenta interesele membrilor noștri.

Dar între timp există și multe teme noi. Permiteți-mi să menționez doar Green Deal ca exemplu care deja joacă un rol important și va avea și mai multă influență în viitor - asupra modului în care trăim, ne deplasăm, ne încălzim locuințele, modul în care producem.

Când vorbesc cu clienții companiei în care lucrez, BASF, și cu membrii AHK, observ întotdeauna că mulți dintre aceștia nu au încă acest subiect pe agenda lor. În viitor, vom avea nevoie de cantități enorme de hidrogen verde pentru a ne electrifica industria – pentru acest lucru ne angajăm împreună cu companiile și politicienii, cu care purtăm discuții. Împreună cu noul Consiliu Director ales, cu conducerea AHK și cu membrii noștri, cu politicienii și cu toți steakholderii, dorim să abordăm și să punem în aplicare aceste provocări.

Este foarte important pentru mine să contribui la aceste teme, pentru țară, pentru oameni, pentru o Românie puternică într-o Europă puternică - și asta cu bune relații economice româno-germane, cu companii puternice în România.

În acest context, în ultimele luni, am inițiat noi grupuri de lucru și numeroase activități noi în cadrul AHK, pe care vom continua să le extindem. De asemenea, este important pentru mine ca AHK să continue să aibă o voce puternică pe care să o folosească în continuare.

AHK România, cea mai mare cameră de comerț bilaterală din România, va aniversa în 2022 două decenii de la înființare. Ce rol are AHK în dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-germane?

Da, într-adevăr, AHK România este cea mai mare Cameră de Comerț bilaterală din țară, cu aproape 600 de membri. În ultimii 20 de ani, AHK a avut o contribuție importantă la dezvoltarea relațiilor economice bilaterale. Acestea au evoluat foarte pozitiv. Iar anul viitor această aniversare va fi sărbătorită cum se cuvine!

Germania este cel mai important partener comercial al României, cu un volum al schimburilor comerciale de aproximativ 30 de miliarde euro. De asemenea, se află pe primul loc în ceea ce privește investițiile străine directe, potrivit unei analize a Băncii Naționale a României (BNR). În România activează peste 7.000 de companii germane, care au peste 250.000 de angajați direcți. Investițiile directe ale companiilor germane în România au ajuns la suma considerabilă de 11 miliarde de euro.

AHK Romania a sprijinit companiile în deciziile lor de a investi, iar la fața locului companiile sunt consiliate de o echipă competentă. AHK este un motor în dezvoltarea relațiilor economice. Acest lucru este demonstrat în termeni foarte practici, de exemplu, prin faptul că firmele sunt sprijinite la intrarea pe piață sau atunci când vine vorba de noi furnizori, de înființarea unei unități de producție sau atunci când companiile doresc să își dezvolte activitatea la nivel local.

Schimburile comerciale româno-germane s-au redresat semnificativ în primul semestru din acest an, cu o creștere de peste 20%. Cum vedeți dinamica comerțului bilateral la nivelul întregului an și ce estimări aveți pentru 2022?

Cred că putem spune cu toții, în ceea ce privește afacerile noastre, că am revenit pe o traiectorie de creștere. Cu siguranță instrumentul Kurzarbeit, pentru a cărui implementare AHK s-a implicat activ, a fost util pentru ca multe companii să treacă cu bine prin criza de anul trecut. FMI a publicat recent prognoza privind Produsul Intern Brut. Pentru acest an se așteaptă o creștere de 7%. Comerțul româno-german a crescut semnificativ, cu peste 20% în prima jumătate a anului. Sondajele noastre în rândul membrilor AHK confirmă, de asemenea, în mod clar această tendință pozitivă de creștere.

Desigur, cu toții ne confruntăm mai mult sau mai puțin cu creșteri de prețuri, cu lipsa de disponibilitate a unor produse și cu alte provocări - dar acestea se datorează mai mult situației globale. Dar, per ansamblu, am văzut o evoluție bună și pozitivă în ultimele luni - iar pulsul țării, al industriei în care ne desfășurăm activitatea, a crescut din nou puternic și ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple și în următorii ani.

Câteva cuvinte despre provocări și oportunități. Când vorbesc cu membrii noștri și cu clienții companiei mele, cred că am trecut cu toții destul de bine prin dificilul an 2020. Cu ajutorul fondurilor de redresare și reziliență și cu utilizarea acestora optimă, orientată spre scopuri precise - în special în contextul Green Deal - se pot face multe pentru a îmbunătăți semnificativ competitivitatea României. De asemenea, în 2022 se vor pune în evidență și alte aspecte, care își vor arăta întregul potențial și în anii ce urmează. Permiteți-mi să menționez aici subiecte precum nearshoring-ul și dezvoltarea către centre de inovare în diverse domenii, cum ar fi IT, mobilitate și altele.

Ce oportunități oferă în prezent piața românească pentru investitorii germani și care sunt cele mai importante provocări cu care se confruntă mediul de business?

Văd oportunități enorme în această țară minunată. Există multe oportunități. Este o țară cu oameni foarte talentați, cu o bună bază industrială și de materii prime. Există personal calificat - chiar dacă există un deficit de forță de muncă în unele zone ale țării.

România este cea mai mare piață din Europa de Sud-Est, are o clasă de mijloc cu o putere de cumpărare puternică, este o țară foarte fertilă din punct de vedere agricol și cu un potențial turistic uriaș, pentru a numi doar câteva puncte forte. Cu siguranță, poziția geografică este, de asemenea, un factor important pentru companii, iar problema îmbunătățirii infrastructurii este acum abordată din ce în ce mai mult.

Acești factori reprezintă, în același timp, și oportunități pentru investiții. Industria auto, de exemplu, merge dincolo de simpla producție; în prezent în această branșă apar centre inovatoare care răspund noilor cerințe de mobilitate din România. Există oportunități bune în sectorul IT, dar și în alte domenii, cum ar fi industria bunurilor de consum, atât pe piața locală, cât și la export. În contextul Green Deal și al cerințelor privind economia circulară și energiile noi, există multe oportunități noi și interesante. Gestionarea deșeurilor, reciclarea, ChemCycling, precum și investițiile în noi forme de generare a energiei, cum ar fi parcurile eoliene și solare, reprezintă noi domenii economice interesante. Electrificarea industriei este abia la început, iar România poate deveni un jucător important în acest domeniu.

Când am început să lucrez aici, în urmă cu doi ani, am auzit că țara este în mod clar sub potențialul său. Astăzi se poate spune că niciodată nu au existat condiții mai bune decât acum - pentru a crește potențialul. Din păcate, situația politică actuală, care a apărut foarte brusc și neașteptat pentru toată lumea, nu este de ajutor în acest context. Să sperăm totuși că toți factorii implicați își vor da seama de responsabilitatea pe care o poartă , de marile oportunități din acest moment și vor mișca lucrurile în direcția bună.

Provocările rămân cu siguranță și lucrăm aici împreună cu factorii de decizie politică și cu toți cei implicați pentru a aduce îmbunătățiri suplimentare la tematicile existente. Mediul de afaceri german a sprijinit încă de la început segmentul de formare profesională duală. Personalul calificat bine pregătit este esențial pentru o economie puternică. Acest lucru este valabil în special pentru extinderea în continuare a lanțurilor valorice - pentru dezvoltarea în continuare a unui amplasament destinat inovării. Infrastructura rămâne, bineînțeles, o temă permanentă.

În trecut, multe promisiuni de reformă s-au bucurat de încrederea și aprobarea comunității de afaceri. Acum, Guvernul trebuie să demonstreze că poate și că va pune în aplicare reformele promise.

Acum, România are o oportunitate unică de a aborda provocările și oportunitățile și de a-și îmbunătăți semnificativ competitivitatea. Așa cum am spus - Green Deal și sustenabilitatea domină agenda - tranziția către un viitor sustenabil a început și va câștiga viteză și importanță în anii următori. Acest Green Deal necesită un mod complet nou de colaborare - între politică, industrie și societate. Promovarea inovării, dar și sprijinirea și modelarea procesului de transformare sunt importante.

Promisiunile de reformă trebuie să fie puse în aplicare: reducerea birocrației, alocarea fondurilor UE și, în viitor, proiecte specifice ale fondurilor UE de redresare și reziliență - în acest caz, este important ca acestea să fie utilizate în mod specific și într-un mod care să promoveze inovarea. Condițiile-cadru trebuie, de asemenea, îmbunătățite. Politica poate aborda numeroasele provocări într-un dialog comun cu mediul de afaceri și cu societatea.

Vă rugăm să adresați un mesaj din partea AHK pentru cititorii DeBizz Magazine, singura publicație de business germano-română prezentă pe piața locală.

Trăim într-o perioadă de schimbare de paradigmă. Asistăm la trecerea de la economii liniare la economii circulare. Cu ajutorul uriașelor fonduri de reziliență și de redresare, în contextul Green Deal și al dezvoltării României de la o locație de producție la o locație de investiții, există multe oportunități de afaceri în viitor.

Împreună cu noul Consiliu Director al AHK, cu echipa AHK, cu toți membrii și cu toți cei care sunt activi în această țară minunată și cu cititorii DeBizz, dorim să abordăm aceste oportunități și provocări.

Mesajul nostru: Haideți să abordăm împreună, într-un dialog constructiv, numeroasele provocări și oportunități din această țară minunată! Să continuăm să dezvoltăm împreună relațiile economice într-o Românie puternică, într-o Europă puternică.

Un interviu de Ioan Dornescu