Între București și orașul Brașov din Carpați se află 185 de kilometri. Cu toate acestea, infrastructura de transport în această zonă economică importantă, unde trăiesc și muncesc milioane de oameni, s-a dezvoltat doar lent timp de decenii. Din acest motiv, o călătorie între cele două orașe este întotdeauna și o mică loterie.
E drept că Autostrada A3 te duce de la București la Ploiești. Dar cine ar vrea să ajungă, venind dinspre extremitatea sud-estică a țării, de pe A2 pe A3, trebuie fie să treacă prin oraș, fie să meargă pe o secțiune a șoselei de centură. Chiar și în afara orelor de vârf, ambele rute necesită mult timp.
De aceea, de aproximativ 4 ani se lucrează la un inel de autostradă de centură a Bucureștiului, cu o lungime totală de aproximativ 100 de kilometri, care ar trebui să completeze, dacă nu să înlocuiască, șoseaua de centură existentă. Și parcă ceva se mișcă, chiar dacă încet: pe jumătatea sudică a inelului, lungă de aproximativ 50 de kilometri, se lucrează pe toate cele trei tronsoane, astfel încât unele trasee ar putea fi deschise circulației încă din acest an. Acest lucru este valabil mai ales pentru tronsoanele la care lucrează compania turcă Alsim Alarko.Aproximativ 10 km ar putea fi deschiși circulației încă din această vară, iar alți aproape 17 km spre sfârșitul anului. Probleme în acest sens mai sunt însă pe un tronson de aproximativ 18 kilometri, pe care compania grecească Aktor a rămas foarte în urmă. Acest tronson ar putea fi deschis circulației abia în 2024.
Jumătatea nordică a inelului este cu mult mai problematică. Pentru primul dintre cele patru loturi, nici măcar licitația nu a fost finalizată cum trebuie. Firma italiană Impresa Pizzarotti & C SpA și cea română Retter Project Management au depus o ofertă comună și au câștigat contractul, dar compania de autostrăzi a descalificat de mai multe ori consorțiul. Acum, însă, se pare că totul este în regulă și că lucrările ar putea începe în curând - pentru proiectarea și finalizarea celor 17 kilometri ar putea fi nevoie de 34 de luni, dacă totul merge bine. Dificultăți au apărut și pe cea de-a treia secțiune. Pentru prima dată, chinezilor de la China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC) li se permite să lucreze și să arate ce știu. Procesul de licitație pentru lotul lor a făcut obiectul unui litigiu juridic complicat cu statul și un ofertant turc timp de aproximativ trei ani - mărul discordiei a fost interpretarea unui regulament care exclude companiile chineze de la anumite licitații de infrastructură. Cu toate acestea, deoarece procedura de atribuire a contractului a început înainte de adoptarea normei, compania chineză este acum responsabilă de construirea celei de-a treia secțiuni a părții de nord. Dar planificarea și execuția durează 30 de luni, astfel încât proiectul va mai cere mult timp - căci contractul a fost semnat abia în martie 2023. Cea de-a doua secțiune, unde lucrează un consorțiu din jurul companiei românești de construcții Spedition UMB, ar putea fi finalizată la timp, dar din cauza întârzierilor nu a putut fi conectată la celelalte secțiuni, așa cum era planificat.
În concluzie: probabil că va mai dura încă trei ani sau mai mult până când inelul de autostradă din jurul Bucureștiului se va închide și va fi complet circulabil.
Dar oricum, A0 este doar un capitol al poveștii. Pentru că după Ploiești, blocaje kilometrice șerpuiesc pe Valea Prahovei până la Brașov. Doar unele porțiuni ale drumului național DN 1 au două benzi; de multe ori este un drum cu o singură bandă, ajungând chiar și prin traficul interior al orașelor și, ocazional, pe serpentine. Dacă se întâmplă un accident, șoferii petrec atât de multe ore pe șosea încât o scurtă vacanță de două zile abia dacă mai merită. Pentru traficul de mărfuri, ruta este un coșmar, deoarece interdicțiile pentru camioane și limitele de viteză sunt mai degrabă regula decât excepția, chiar și în timpul săptămânii.
Prin urmare, o autostradă între Ploiești și Brașov se află pe lista de dorințe a tuturor politicienilor. Dar totul este încă în ceață pentru acest important proiect de infrastructură. Un lucru este însă clar - va costa considerabil mai mult decât cel aproximativ un miliard de euro estimat pentru A0 din jurul Bucureștiului. Primele tronsoane complicate vor putea fi scoase la licitație abia în acest an, după ce compania de autostrăzi CNAIR a început deocamdată abia procesul de consultare publică.
Punctul nevralgic în acest caz este soluția construcției pe tronsonul dintre Comarnic și Brașov, care trece prin teren montan. O estimare inițială a costurilor de aproximativ 8,5 miliarde de euro a fost clar respinsă ca fiind mult prea scumpă, iar acum se așteaptă o alternativă.
Dar până când aceasta va fi disponibilă și va putea începe implementarea, guvernul recurge la o soluție de avarie, pentru care contractul a fost semnat în martie: un drum județean, care duce de la Câmpina prin Valea Doftanei până la Săcele, lângă Brașov, urmează să fie modernizat. Cei 26 de kilometri costă aproximativ 130 de milioane de euro, iar lucrările ar trebui să dureze trei ani. Asta în cazul în care și exproprierile de terenuri necesare construcției vor decurge fără probleme. Drumul modernizat ar degreva traficul pe DN1 și ar oferi cel puțin câteva peisaje instagramabile.
Premierul Nicolae Ciucă s-a grăbit să dea asigurări că modernizarea nu înseamnă că se va renunța la ideea unei autostrăzi între Ploiești și Brașov. Din partea opoziției, inițiativa a stârnit ironii copioase. Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor și președinte al Uniunii Salvați România, a scris pe Facebook despre o „falsă alternativă”la Valea Prahovei. La doi ani de la semnarea contractului de proiectare a autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov, nu se întâmplă nimic, a afirmat el, iar guvernul poate livra doar cârpeli și drumuri județene, nu și infrastructură majoră de calibru european.
La Brașov, probabil că oamenii s-au săturat de atâtea promisiuni încălcate. În loc să mai aștepte o conexiune cu capitala, autoritățile de acolo și-au construit acum propriul aeroport internațional, care va oferi în curând zboruri regulate către Europa. Și poate,într-o bună zi conexiuni cu Bucureștiul care să dureze mai puțin decât un drum cu mașina.
Alex Gröblacher
