Prea mulți bani, prea puțin timp

O vilă pe Coasta de Azur, o mașină nouă, un inel cu diamante - fiecare dintre noi ar ști ce să facă cu ceva mai mulți bani. Să avem prea mulți bani de cheltuit? Asta nu ar fi cu adevărat o problemă pentru nimeni. Cu statul este o altă poveste, iar România este un bun exemplu. Există nevoi raționale de a recupera decalajele peste tot, și de fapt există și bani de la Uniunea Europeană, doar că sunt legați de o serie de condiții. În esență, în primul rând, trebuie să dovedești foarte precis ce se întâmplă cu fondurile și, în al doilea rând, nu sunt disponibile pe termen nelimitat. Guvernul este supus unei presiuni masive pentru a folosi efectiv banii la care are dreptul de la Bruxelles pentru proiecte durabile. Sunt mulți bani în joc: potrivit ministrului responsabil, Marcel Boloș, țara are dreptul la nu mai puțin de 46 de miliarde de euro de la bugetul UE pentru perioada 2021-2027. Dar, deși finanțarea diverselor proiecte de infrastructură din actualul buget al UE ar fi trebuit să fie planificată clar de mult timp, România este mult în urmă. Nici măcar nu au fost cheltuite toate fondurile puse la dispoziția țării din cadrul financiar 2014 - 2020. Mai sunt de investit 7,5 miliarde de euro înainte de a expira și ultima perioadă de grație acordată de Uniune, de trei ani de la finalizarea execuției bugetare.

Ministrul Boloș are dreptate să fie îngrijorat. România mai are de cheltuit 7,5 miliarde de euro de la UE în acest an, față de o medie de cinci miliarde pe an până acum, a încercat ministrul să ofere o perspectivă în cadrul unei conferințe tehnice. Cu toate acestea, premierul Nicolae Ciucă declarase în martie că se va face totul pentru a atinge ținta de 90% din totalul alocărilor de la Bruxelles pentru anii 2014-2020. Apoi, guvernul se va concentra pe cele 46 de miliarde de euro pentru actualul cadru bugetar, a spus el.

Ca măsură de accelerare a cheltuirii banilor europeni, guvernul vrea acum să dea bani din veniturile din privatizare administrațiilor județene și locale care nu au bani pentru partea de autofinanțare a proiectelor. Se vorbește de echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro.

Cea mai mare urgență, însă, este așa-numitul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede aproape 30 de miliarde de euro pentru România sub formă de granturi și împrumuturi. Acești bani pot fi cheltuiți doar până în 2026 - și până acum întreaga sumă nu a ajuns în conturile băncii centrale BNR, deoarece plățile parțiale se fac doar dacă Comisia Europeană stabilește că obiectivele și etapele de reformă negociate anterior au fost atinse. Până în prezent, a fost plătită doar prima tranșă. A doua tranșă este încă în curs de examinare, după ce guvernul a îmbunătățit legea modificată privind avertizorii și obiectivele de decarbonizare.

Iar pentru cea de-a treia tranșă, guvernul are de spart probabil cea mai tare nucă. Reforma pensiilor speciale nesustenabile pentru funcționarii publici din justiție, armată, poliție, dar și pentru piloți sau diplomați, așa cum a cerut Bruxelles-ul, se dovedește a fi o problemă aproape insolubilă și, potrivit ministrului Marcel Boloș, Comisia Europeană nu se arată de fapt dispusă să cedeze în această privință.