Christian Thomas Raetscher este un om de afaceri și impresar german, născut în România pe data de 26 decembrie 1969, în comuna Gârbova, județul Alba. Anul acesta, împlinește 40 de ani de activitate în industria de entertainment. Avea 15 ani când a fost nevoit să plece din România împreună cu familia, din cauza situației foarte dificile din acea perioadă, dar cu doi ani înainte, la doar 13 ani, organizează primul său eveniment în comuna natală, făcând primii săi pași în showbiz. Este, cu siguranță, cel mai popular român din orașul german Munchen, în condițiile în care toți artiștii din Germania i-au trecut pragul firmei de impresariat. Deși nu dorește să se întoarcă definitiv în țară, a adus în România mai mulți investitori germani, pe care îi sprijină necondiționat, spune impresarul. În anul 2014 a înființat în România compania German Quality Entertainment (GQE), care are ca domeniu de activitate organizarea de evenimente muzicale premium. Christian Raetscher se implică, totodată, și în susținerea turismului românesc în străinătate, în programe educaționale, dar pilonul principal rămâne, cu certitudine, muzica.

Sunteți un „veteran” al industriei de divertisment, după aproape patru decenii de implicare în organizarea de evenimente muzicale și culturale. Privind retrospectiv, care sunt principalele repere ale activității dvs. în show-business?

De la o vârstă fragedă am învățat de la părinții și bunicii mei că a fi responsabil și a fi corect sunt două atribuite umane de care trebuie să ții cont întotdeauna, în orice ai face. Îmi place să mă implic 100% în tot ceea ce încep să dezvolt.

Îmi pasă. Nu pot dormi noaptea daca oamenii implicați în activitățile mele au probleme financiare din cauza mea. Motiv pentru care plata salariului este una din primele activități pe listă. Îmi fac planul de business pe mai mulți ani pentru a vedea dacă factorul uman implicat este complet acoperit financiar.

De aceea, pentru mine cuvântul este contract și nu întârzii să plătesc persoanele care lucrează cu mine în această întreprindere numită entertainment. Sună foarte distractiv și relaxant acest cuvânt, însă munca din spatele tuturor acestor evenimente culturale și nu numai este una suficient de complicată. Important este să îți păstrezi calmul, foarte mult calm și totul se rezolvă.

Întotdeauna apar provocări, care trebuie gestionate într-un timp record. Așadar, eficiența în acest business reprezintă un alt reper al activității pe care o desfășor de 4 decenii.

Îmi place să cred că învăț constant să fiu un manager mai bun și un om mai bun. Zi de zi. Atenția la detalii, meticulozitatea, pot spune că sunt alte caracteristici fără de care nu poți mânui acest business. Comunicarea trebuie să fie fluentă, transparentă și corectă, atât cu artistul, cât și cu publicul și orice partener.

În ce măsură influențează actualul context socio-economic apetitul românilor pentru concerte și manifestări artistice? Pe de altă parte, cât de mult a evoluat și cum arată în prezent piața locală de profil, față de începutul anilor `90 când v-ați reîntors în România?

Suntem martorii unor schimbări probabil fără precedent. Pandemie, război, incertitudini socio-economice, revolte. Oamenii sunt din ce în ce mai strâmtorați, mai atenți la finanțele lor, mai responsabili.

S-au simțit schimbări puternice în industria de concerte. Cred că a fost cea mai dezavantajată ramură economică. Mulți angajați din industrie au fost nevoiți să se reprofileze, ajutoarele financiare nu au venit, a fost o perioadă foarte complicată și plină de suferințe emoționale care s-au transformat în traumă pentru unii colegi de breaslă. Din acest motiv am înființat Fundația „Salvăm Cultura, Tradiția, Educația”, în 2021, al doilea an de pandemie de coronavirus, care a reprezentat o lovitură grea pentru industria organizatoare de evenimente. A fost un an decisiv pentru întreaga breaslă, în care s-a tras o linie clară şi s-a concluzionat că arta, cultura, în general, nu sunt unelte preferate ale clasei politice, organizatorii de evenimente fiind complet abandonați, lăsați să îşi închidă firmele sau să agonizeze.

Drept răspuns, fundaţia s-a născut ca revoltă față de acest dezinteres total pentru cultură! Sperăm să realizăm foarte multe proiecte frumoase şi să avem parte de parteneri care știu să aprecieze cultura în adevărata ei lumină.

În România, din păcate, trebuie să fii maestru în contabilitate ca să poți face față tuturor provocărilor. Incertitudinea este în continuare cuvântul de ordine în această branșă. Dar cum spunea Stephen Hawking, „inteligența este abilitatea de a te adapta schimbării”. Începe o altă eră și probabil că și industria muzicală va merge către o direcție ceva mai tehnologizată. Trebuie să înțelegem că ai noștri copii cresc repede și maniera lor de a gândi și de a percepe mediul înconjurător este cu totul alta.

Dacă după Revoluția din 1989 oamenii erau înfometați de muzică, concerte, cultură în general, sălile erau arhipline și toate evenimentele savurate la maximum, treptat spectatorii au devenit mai selectivi și ușor mai puțin receptivi la artă. Motiv pentru care cuvântul promovare nu trebuie să lipsească din vocabularul de bază al unui organizator de concerte.

După pandemie s-a produs o nouă schimbare. Spectatorii sunt mult mai pretențioși, având în vedere că prețurile biletelor au devenit, pot spune, un lux, în condițiile în care salariile au rămas destul de mici în comparație cu creșterile colosale de prețuri la toate produsele. Oamenii nu se mai aruncă să cumpere bilete din timp, lăsând achiziția cât mai aproape de eveniment. Publicul este neîncrezător, mult mai precaut.

Oricum, spectatorul român este ușor atipic, surprinzător, nu știi la ce sa te aștepți atunci când aduci un nume valoros al scenei muzicale internaționale. Este foarte posibil să nu îl poți vinde în România. Așa încât, experiența în această branșă își spune cuvântul. Ca o concluzie, nu am avut concerte anulate și nu am întâmpinat vreodată situații pe care să nu le pot gestiona. Iar pandemia m-a mai învățat ceva: să mă bazez pe ceea ce știu să fac cel mai bine și să rămân același om corect. Altfel nu există business.

Ce așteptări are publicul local și care sunt ingredientele necesare pentru organizarea unui eveniment profitabil?

Publicul își dorește în general să se simtă bine, să fie uimit de show, de sunet, să plece încărcat pozitiv. Sunt așteptări decente, dacă stau bine să mă gândesc. Cu toate acestea, publicul din străinătate pare mult mai avid de evenimente și cred că asta se datorează și veniturilor mai mari. Străinii își permit mai mult decât își permit românii. Dacă ne uităm la prețul unui bilet la un festival în acest moment, spre exemplu, vom înțelege că este destul de mare comparativ cu salariul. Ca un concert să fie profitabil… este nevoie de timp, multă muncă, resurse umane și financiare, atenție, meticulozitate, know-how și implicare emoțională.

Cât de apreciați sunt astăzi artiștii români pe scenele internaționale și care sunt, în opinia dvs., atuurile de care au nevoie aceștia pentru a avea succes în afara granițelor?

Este o întrebare extrem de dificilă. Cred că ar trebui scris un manual care să aibă ca scop fix răspunsul la această întrebare. Artiștii români în străinătate sunt primiți cu căldură de comunitățile din România, însă nu au succes răsunător pentru că, cu părere de rău o spun, nu știu să se vândă. Nu cred că au impresari capabili și nici cultura efortului nu este punctul nostru forte. Vedem inclusiv în fotbal același rezultat.

În decursul timpului v-ați implicat și alte domenii de activitate, sprijinind totodată mai mulți investitori din Germania să lanseze afaceri în țara noastră. Ce elemente susțin România în zona de interes a capitalului german?

România este o țară a contradicțiilor. Cu toate acestea, este foarte ofertantă din toate punctele de vedere. Este adevărat că incertitudinea de la nivel legislativ și birocrația îi determină pe unii investitori să facă cale întoarsă, însă cei mai mulți, care aleg să rămână, găsesc aici oameni capabili, fiind atrași deopotrivă de resursele, obiectivele turistice, gastronomia și autenticitatea locală. Din păcate, stăm mai prost la capitolul management, nu avem acest talent.

Anul viitor aniversați 10 ani de la înființarea companiei German Quality Entertainment. Care sunt cele mai importante proiecte și direcții de dezvoltare vizate în perioada următoare?

Devin nostalgic. Zece ani de activitate continuă, zi de zi, întreruptă doar de pandemie, care a fost ca o renaștere, cel puțin pentru mine, și asta pentru că am avut noroc. N-am avut niciun eveniment pe care a fost nevoie să-l anulez sau să-l amân în timpul pandemiei provocată de coronavirus.

Am avut evenimente reușite, dar pregătim concerte și mai interesante. Suntem focusați în continuare să avem un public fericit și artiști complet mulțumiți. Ne-am sudat o echipă și mai puternică pentru a face față tuturor provocărilor pe care acest domeniu le poate întâmpina. O echipă îndreptată atât spre business, cât și către factorul uman.

Nu poți face concerte fiind doar un afacerist pragmatic. Cu toate că, la final de an trebuie să te uiți în cont și să spui, da, „mergem în continuare”. Biletele generează bani care ne ajută să aducem artiști în concert în România. Fără oameni care să cumpere bilete nu am putea face nimic.

Invităm toți spectatorii să ne viziteze în mediul online, atât pe pagina noastră de facebook: facebook.com/gqentertainment.ro, cât și pe site: gqentertainment.ro, pentru a fi la curent cu următoarele noastre concerte. Vom avea proiecte noi. Încercăm să integrăm și educația în peisaj, dar și turismul, mai mult decât am făcut-o în trecut.

Un interviu de Ioan Dornescu