Volumul lucrărilor de construcții din România a crescut cu peste 6% în primele două luni ale anului 2026, după un an 2025 care a stabilit noi maxime pentru sector. Potrivit unei analize Colliers bazate pe date Eurostat, construcțiile au rămas în aprilie singurul sector economic major aflat pe creștere, într-un context în care indicatorii de încredere din consum, retail, industrie și servicii au continuat să se deterioreze.

Performanța este susținută în principal de investițiile publice, care au devenit principalul pilon al pieței. Aproape 1.000 de kilometri de autostradă se află în prezent în execuție, în paralel cu proiecte de infrastructură feroviară, unități medicale și facilități sportive finanțate din fonduri naționale și europene.

Această dinamică a transformat construcțiile într-un sector cu o contribuție de peste 8% la PIB, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. În același timp, expunerea sistemului bancar față de companiile din domeniu a continuat să crească, creditele acordate depășind 54 de miliarde de lei la finalul lunii martie, cu 16% peste nivelul din anul anterior.

Totuși, perspectivele pe termen mediu ridică semne de întrebare. Investițiile publice reprezintă acum mai mult de jumătate din activitatea totală a sectorului, ceea ce amplifică vulnerabilitatea în fața eventualelor întârzieri în absorbția fondurilor europene sau a unor schimbări de priorități bugetare. În paralel, dezvoltatorii privați rămân prudenți, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și al incertitudinilor economice.

Presiunile sunt accentuate și de deficitul de forță de muncă, precum și de reluarea tendinței de creștere a prețurilor la materiale de construcții. În aceste condiții, sectorul se află într-un punct de inflexiune: beneficiază de cel mai amplu ciclu investițional din ultimii ani, dar dependența tot mai mare de proiectele publice poate deveni un factor de risc dacă ritmul actual al investițiilor nu va putea fi menținut.

Având în vedere legăturile strânse dintre construcții și industrii precum producția de materiale, transportul, logistica sau serviciile profesionale, orice încetinire semnificativă a activității ar avea efecte care depășesc cu mult granițele sectorului și s-ar putea reflecta în întreaga economie.